Țara Lăpușului este situată la sud de orașul Cavnic, Maramureș. Granițele geografice ale regiunii nu sunt foarte distincte, dar urmează aproximativ lanțul vulcanic al Munților Gutâi-Lăpuș-Țibleș în nord-est, Crestul Breaza în sud-est și Vârful Șatra și Dealurile Preluca în vest. Țara Lăpușului, una dintre cele mai vechi unități administrative de acest tip din țară. A fost menționată pentru prima dată în 1291 ca „moșie numită Lapus” și apoi în 1315 sub denumirea de „terra Lapus”.

Poziția geografică a Țării Lăpusului, la zona de contact dintre trei „ținuturi” românești, cele din Maramureș, Năsăud și Chioar, a avut o influență majoră în principal asupra hainelor și obiceiurilor tradiționale.  Ba mai mult, și în arhitectura tradițională, mentalitățile colective și comportamentul oamenilor.

Astăzi, Țara Lăpușului oferă o perspectivă asupra vieții locuitorilor săi: trăiesc vremurile moderne, dar păstrează tradițiile seculare. Vechile și noile tehnici de prelucrare a lemnului se împletesc în armonie. Există numeroase modalități de a ajunge în Țara Lăpușului, care este renumită și pentru mănăstirile sale, cea mai populară fiind Mănăstirea Rohia.

Drumul de la Baia Mare la Lăpuș prin Surdești, Cavnic și pasul Rotunda este impresionant datorită priveliștilor unice care ilustrează varietatea peisajului din Maramureș. Izvorât din munții înalți, râul Lăpuș își continuă curgerea între văile care se deschid iubitorilor de natură oferindu-le șansa de a opri pentru un picnic pe malurile râului sau de a se răcori în apele sale.

Iată câteva trasee prin această zonă de vis:

Târgu Lăpuș – Baba

Traseul leagă Țara Lăpușului de valea Someșului. DJ109 F pornește spre dreapta din Târgu Lăpuș de lângă biserica romano-catolică, urmărind cursul Lăpușului spre vest. După 6 km, ajungem la podul peste Lăpuș. Puțin înainte din dreapta vine valea Cufoaia, unde găsim vechile mine de mangan ale contelui Eszterházi.

Cheile Lăpușului

Extinzându-se pe 36 km între satele Razoare, Țara Lapusului și Roșia-Remecioara, Țara Chioarului, zona cheilor oferă un peisaj spectaculos de cascade, peșteri, zone de canion, stânci și pante abrupte.

Profilată de cursul râului Lăpuș în ziduri de calcar de-a lungul secolelor, particularitatea Cheilor Lăpușului este dată de morfologia și itinerariul lor care traversează zone stâncoase și păduri care ajung la linia apei.

Cea mai spectaculoasă și mai sălbatică parte acoperă 25 de kilometri între satele Groape (315 metri altitudine) și La Impreunături (216 metri). Pentru protecția și conservarea speciilor și habitatelor naturale, cheile au fost declarate zonă protejată Natura 2000 cu o suprafață de 1.487 hectare.

Aceasta nu este singura zonă protejată din Maramureș, o regiune mai cunoscută pentru bisericile sale din lemn vechi de multe secole. Poți face drumeții sau mergi cu bicicleta în Parcul Natural al Munților Maramureș și poți explora al doilea cel mai mare parc național din țară: Munții Rodnei. Pentru o experiență perfectă în Maramureș, combină o vizită la una dintre aceste zone protejate cu un tur al siturilor Patrimoniului Mondial UNESCO din Maramureș.

Gheizerul Pitic din Poiana Botizii

Un izvor din Poiana Botizii este considerat de geologi unic în ţară, prin modul în care apa „bolboroseşte” la intervale fixe, sub presiunea gazelor din subteran. În timpul eruperii, nivelul apei în puţ creşte cu circa 1,5 metri. Localnicii povestesc că apa izvorului are proprietăţi curative. Izvorul se află la confluenţa Văii Poienii cu Pârâul Cizma.

 „În ţară, mai există doar două izvoare care funcţionează după acelaşi principiu, însă intervalele de timp între două erupţii sunt neregulate. Este un fenomen rar întâlnit în natură, acesta apărând pe principiul vaselor comunicante”, explică geologul Bogdan Onac, profesor universitar la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca.

În Poiana Botizii se află şi rezervaţia „Peştera cu Oase”, unde s-au descoperit fosile ale ursului de cavernă, precum şi rezervaţia naturală „Tăul Negru” şi biserica din lemn „Sf. Petru şi Pavel”, monument istoric.

Mânăstirea Rohia

Unul dintre monumentele religioase valoroase care atrag vizitatori, admirație și apreciere atât în țară, cât și în străinătate este și mănăstirea „Sf. Ana ”- Rohia din Țara Lăpușului. Amplasată într-un cadru pitoresc pe vârful unui deal, în mijlocul unei păduri de fag și stejar, Mănăstirea Rohia este locul privilegiat al liniștii și al spiritualității.

Muntele Șatra

Muntele Șatra (1041 m), numit local Șatra Pintea, este o extensie sud-vestică a Munților Lăpuș, care separă Depresiunea Gutâi Lăpuș și Depresiunea Copalnic.

Piemontul Șatrei, cu pante liniștite cu păduri de fag și stejar, pajiști și pășuni, alternează armonios cu un peisaj foarte pitoresc care se concentrează asupra comunităților rurale în care stau gospodăriile tradiționale.