Românii se pot mandri cu o mulțime de lucruri, de la plaiurile noastre superbe și până la cultura gastronomică impresionantă. Însă modestia și simțul umorului sunt de departe capitole la care excelăm! Dovada o vei găsi chiar în graiul viu, cu fel de fel de expresii interesante, care pare că se întrec în creativitate. Cu toții le folosim, însă de puține ori suntem conștienți de originea lor. În continuare îți vom prezenta cele mai haioase expresii românești și semnificația pe care o poartă.

La Paștele cailor!

Această vorbă își are originea în epoca fanariotă și este folosită adesea și în prezent, pentru a exprima un lucru care nu se va înfăptui, sau care va avea loc într-un timp foarte îndepărtat. A fost utilizată inițial în limbajul neoficial al comercianților, care, în lipsa actelor, își făceau promisiuni verbale. De ce „Paștele cailor”? Există mai multe teorii cu privire la semnificația exactă care stă la baza acestei expresii. O posibilă explicație ar fi putea fi faptul că această sărbătoare ar fi avut loc în momentul în care Paștele Ortodox se suprapunea cu cel Catolic, perioada în care nu se muncea. Când acest lucru nu se întâmpla, țăranii obișnuiau să își împrumute caii pentru diverse treburi, însă de „Paștele cailor”, animalele se odihneau. 

Citește și: Destinații atipice pentru Revelion

Boala lui Calache

O altă expresie a cărei semnificație este cunoscută de toată lumea, dar a cărei origine este un mister. Este folosită în momentul în care se face referire la o persoană căreia îi place să aibă parte de bucuriile vieții, fără să muncească. Ce este „boala lui Calache” însă? Pentru început, nu, nu este un diagnostic medical. Această expresie provine din legenda lui Calache, fiul hangiului Mihalache. Din agoniseala de o viață, hangiul devenise boier și își dorea ca băiatul lui să ocupe un scaun domnesc. Așadar, a încercat să convingă fiecare boier care i-a trecut pragul că fiul lui ar fi cel mai potrivit pentru un asemenea rol.  Cu toate acestea, preocupările lui Calache erau diferite, căci lui îi plăcea să mănânce, să bea și să doarmă. Iată că vine și ziua în care visul hangiului se îndeplinește, iar Calache devine domn. Acesta își continuă vechiile obiceiuri chiar și în noul lui rol, iar după puțin timp își pierde atribuțiile domnești. Ca urmare, expresia „boala lui Calache” circulă în rândul boierilor când se aduce vorba de un domn căruia îi place dezmățul.

Dacă tăceai, filosof rămâneai

Această expresie este extrem de populară printre români și cu siguranță ai folosit-o și tu, măcar odată. Cu toate acestea, originea ei este romană și provine din scriera antică „Mângâierile filosofiei” a lui Boethius. Cariera de filosof a acestuia ia sfârșit în momentul în care face niște declarații care nu sunt pe placul conducătorului, iar ca urmare, este închis. Opera acestuia este, de fapt, o scrisoare din închisoare, prin care Boethius reflectează la  acțiunile care l-au adus în acest punct.

În al nouălea cer

Această vorbă este folosită pentru a exprima fericirea absolută pe care o simte cineva și își are originea în credința populară asupra existenței „Împărăției Cerurilor”. Așadar, se crede că sufletul călătorește în 9 praguri cerești înainte de a ajunge în Rai, iar treapta cea mai apropiată de acesta, este, desigur, treapta a 9-a, denumită și „al nouălea cer”.

A freca menta

Deși este una dintre cele mai folosite vorbe românești, obiceiul care stă la baza ei provine de la greci. În secolele XVIII – XIX, grecii se răspândesc în balcani, purtând cu ei obiceiul de a le cere servitorilor să frece cu mentă mesele de pe care urmau să mănânce, pentru a avea un miros plăcut. Astfel, obiceiul este adoptat și de familiile înstărite de români. Se spune că servitorii frecau mesele cu mentă toată ziua, pentru a evita alte sarcini solicitante și astfel a luat naștere această expresie.

Dacă plănuiești un sejur în România în următoarea perioadă, intră pe www.travelminit.ro și găsește cele mai bune opțiuni de cazare pentru tine.