Daca te numeri printre cei carora le place mirosul istoriei care razbate din ruinele unei cetati si al povestilor cu samburi de adevar, atunci da – merita sa vizitezi Cetatea Histria. Si chiar daca nu faci parte din cele doua categorii, merita oricum sa vizitezi si sa intelegi vechea metropola a Romaniei.

Poate ca ai vrea sa vezi mai mult din ceea ce era odinioara cel mai vechi oras din tara, insa atat a mai ramas. Ceea ce vezi astazi pe teritoriul comunei constantene Istria sunt ruinele Cetatii Histria, parasita de greci in vremurile in care marea si-a inchis portile, iar locuitorii cetatii nu si-au mai putut vinde marfurile in Milet, Corint, Rodos sau la Atena. Si astfel, cetatea in care traisera pana atunci mai mult de 10.000 de oameni a fost incet-incet ingropata in uitare si acoperita la propriu cu vegetatie.

Astazi, dincolo de intrarea in parcul arheologic, te asteapta o parte din zidul de incinta care se mandrea altadata cu cele sapte turnuri de aparare si cele doua porti, ruine ale templelor grecesti, locuintele grecilor antici si cateva strazi pavate. Au fost descoperite pentru prima data in 1868 de un francez, arheologul Ernest Desjardins, insa lucrarile de arheologie continua chiar si in ziua de azi.

Vechea cetate greco-romana a fost construita in anul 657 pe malul Marii Negre (campiile dobrogene de astazi), unde a aparut mai tarziu Lacul Razelm-Sinoe, ca urmare a colmatarii vechiului golf al Marii Negre.

Merita sa faci o vizita si la Muzeul de Arheologie din Istria (localitate in jurul careia ai cateva optiuni de cazare), ca sa-ti faci imaginea intregului ansamblu; acolo sunt expuse o multime de basoreliefuri descoperite in subsolul Cetatii Histria, o colectie impresionanta de altare vechi de peste 2000 de ani si bucati de marmura desprinse din fatada templului inchinat Marelui Zeu.

Merita sa vezi ca locul acela reprezinta o farama din istoria culturilor Hamangia si Babadag (la Cetatea Histria s-au descoperit multe obiecte ceramice apartinand celor doua culturi); tot acolo vei vedea si o fila din povestea vechilor mestesuguri romanesti, cum ar fi de exemplu fabricarea bijuteriilor din os. Sau fieraritul – un alt mestesug ajuns la rang de arta, daca tinem cont ca in Cetatea Histria au fost batute si turnate in argint primele monede de pe teritoriul romanesc (care au de altfel incrustate pe o parte simbolul orasului). Se intampla in jurul anilor 480 – 475 i.Hr..

Merita, de asemenea, sa te plimbi printre ruinele ei si sa incerci sa traiesti cu ochii mintii una dintre legendele Cetatii Histria. La fel ca in cazul multora, si in jurul sau au fost brodate o serie de legende, in incercarea locuitorilor vremii de a explica ceea ce nu putea fi explicat cu argumente stiintifice. Unele dintre ele aveau un sambure de adevar, asa cum este de pilda legenda care povesteste cum au reusit turcii sa intre in cetate, dupa ce se stabilisera pe pamanturile Dobrogei.

Cetatea Histria fusese construita de greci si fortificata de romani astfel incat sa nu poata fi cucerita. Avea drumuri pavate cu piatra si o adevarata retea de conducte care o alimenta cu apa de la raurile din apropiere. Turcii lui Fahri Pasa isi doreau mai mult ca oricand sa o cucereasca si sa-si mareasca teritoriul; si-au dat seama ca singurul mod care le-ar fi oferit sorti de izbanda era sa-i lase pe locuitorii cetatii fara apa. Stiau ca apa era transportata in cetate prin conducte, dar nu le cunosteau traseul. Asa se face ca Fahri Pasa le-a poruncit oamenilor sa tina un cal inchis in grajd, fara apa, timp de o saptamana. Dupe ce au trecut cele sapte zile, au dat drumul calului, iar acesta – in incercarea disperata de a gasi o sursa unde sa se adape – a descoperit traseul canalului. De aici si pana la momentul cuceririi nu a mai fost decat un pas: turcii au astupat conducta, iar locuitorii cetatii (ramasi fara apa) au fost nevoiti sa se predea turcilor.

Acum, ca ai aflat atat de multe lucruri despre Cetatea Histria, ai inteles de ce credem ca merita sa o vizitezi macar o data in viata ta.