De-a lungul anilor, luna februarie a devenit luna iubirii, mai ales în țara noastră avem motiv dublu de sărbătoare. Chiar dacă ți-ai ales „tabăra” sau nu știi încă dacă preferi Valentine’s Day sau Dragobetele, noi te încurajăm să îți sărbătorești iubirea nu doar în luna februarie, ci în fiecare zi.

Și pentru că poporul român are propria variantă a Sfântului Valentin adus de peste hotare, astăzi îți vom dezvălui 24 de curiozități despre sărbătoarea Dragobetelor și semnificațiile ei.

1 – Conform legendelor din popor, Dragobete este fiul babei Dochia, care seducea toate fetele care îi apăreau în cale. Această legendă a apărut în urma faptului că, în unele locuri din țară, Dragobetele se serbează pe 1 martie. Uneori, în funcție de zona țării, Dragobetele se serbează și pe 28 februarie, 3 sau 25 martie.

2 – Se spune că Ziua de Dragobete nu este dedicată doar iubirii oamenilor, ci chiar și păsările se „logodesc” în această zi plină de iubire.

3 – Chiar dacă nu ești mare fan al sărbătorilor dedicate iubirii, se spune că dacă nu sărbătorești ziua de 24 februarie, vei avea ghinion în dragoste tot anul.

4 – De asemenea, în trecut, era de „rău augur” să sacrifici animalele din ogradă în ziua de Dragobete.

5 – Fetele nu au voie să plângă de  Dragobete, deoarece lacrimile vor aduce greutăți pe tot parcursul anului. De asemenea, este interzis să coși sau să țeși.

6 – Tot pentru fete este indicat să se întâlnească în ziua de Dragobete cu băieți, în caz contrar, ele nu vor avea parte de iubire tot restul anului.

7 – Nici băieții nu scapă de presiune și, pe 24 februarie, ei trebuie să se comporte frumos cu fetele din jurul lor, astfel încât primăvara să le aducă și mai mult noroc în dragoste, iar anul să le fie lipsit de greutăți.

8 – În trecut, se credea că apa rezultată din topirea zăpezii ce mai exista în ziua de Dragobete are proprietăți uimitoare atât în ceea ce privește iubirea, cât și frumusețea, mai ales pentru fetele necăsătorite.

9 – Ziua de Dragobetele reprezenta o sărbătoare importantă în sat, așa că se organizau focuri pe dealurile din jurul satelor, iar fetele și băieții singuri se întâlneau acolo și stăteau de vorbă.

10 – Se spune că cine participa la sărbătoare, era ferit tot anul de boli, griji și necazuri.

11 – Vorba „Dragobetele sărută fetele” nu este deloc întâmplătoare, deoarece, la ora prânzului, după „șezătoare”, fetele plecau la „zburătorit” (adică la alergat), iar fiecare băiat alerga după fata de care îi plăcea. Dacă o ajungea din urmă, iar fata îl răsplătea cu un sărut, însemna că iubirea e reciprocă, perechea fiind logodită pentru tot anul (sau chiar mai mult).

12 – Se spune că fetele care atingeau un băiat dintr-un sat învecinat, erau drăgăstoase tot anul.

13 – Nici pentru cei ce formau deja un cuplu ziua nu trecea fără o „îndatorire”: dacă vor ca iubirea să rămână puternică pe întregul an, tinerii îndrăgostiți nu trebuie să lase ziua să treacă fără a împărtăși un sărut.

14 – La fel ca în noaptea de Bobotează, fetele tinere care își doresc să afle identitatea „ursitului”, își pun busuioc sfințit sub pernă pentru a-și găsi iubirea.

15  – În anumite zone ale țării, tinerii care formează deja un cuplu, aleg să se logodească în ziua de Dragobete pentru a avea parte de noroc și de iubire tot anul.

16 – Fetele și băieții se întâlneau în fața bisericii și plecau, conform datinilor sătești, să caute prin păduri și lunci flori de primăvară.

17 – Dacă în ziua de 24 februarie afară era foarte frig, vremea era mohorâtă și ningea, tinerii se strângeau într-o casă pentru a petrece, iar obiceiul se numea „a face de Dragobete”.

18 – În unele zone ale țării, băieții își zgâriau brațul în forma unei cruci și rosteau jurământul de a rămâne frați de sânge.

19 – Sărbătoarea Dragobetelor a primit mai multe denumiri, astfel că, în diferite regiuni sărbătoarea este cunoscută și ca ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostițele”, ”Logodna sau însoțitul paserilor”, „Cap de Primăvară”.

20 – Ziua de 24 februarie marchează și începutul anului agricol și momentul în care întreaga natură se dezmorțește de după iarna friguroasă, iar ursul iese din bârlog.

21 – Pentru a avea un an plin de iubire și de belșug, fetele curățau casa înainte de a pleca la sărbătorile din sat.

22 – De Dragobete, gospodinele din sat semănau busuioc în ghivece, apoi aveau grijă de el până de Sf. Gheorghe. Atunci îl plantau în grădină, iar busuiocul semănat, considerat cu puteri magice, era folosit atât în ritualuri de înfrumusețare de către tinerele fete, ori în descântece de iubire, farmece și tratamente.

23 – Se spune că dacă în ziua de Dragobete auzi o pupăză, înseamnă că vei fi harnic tot anul.

24 – Dacă plouă în ziua de Dragobete, înseamnă că primăvara care va urma va fi armonioasă, abundentă și va începe devreme.

Indiferent de modul în care alegi să sărbătorești Dragobetele, dacă păstrezi tradițiile sau alegi să nu faci nimic special pe 24 februarie, noi te încurajăm să faci gesturi frumoase și de iubire pe tot parcursul anului față de cei apropiați ție.