Cand spui Transilvania, primele lucruri la care te gandesti sunt Castelul Bran, satele mici transilvane ale caror traditii s-au pastrat pana in ziua de azi si, poate, Sighisoara – cu festivalurile ale caror renume a depasit demult granitele tarii. Sau Alba Iulia, orasul care s-a dezvoltat foarte mult in ultimii ani, bucurandu-se acum de prezenta unui mare numar de turisti – romani si straini deopotriva.

Si tot in judetul Alba intalnim o adevarata emblema pentru Transilvania: Castelul Jidvei, cu a sa istorie zbuciumata si domolita abia in ultima perioada de timp, de cand a intrat sub protectia unei mari firme producatoare de vin din Romania.

Cum ajungi la Castelul Jidvei

Fosta resedinta nobiliara a lui István Bethlen de Iktár, fratele principelui Transilvaniei (Gábor Bethlen de Iktár), este amplasata pe malul Tarnavei Mici, pe raza comunei Cetatea de Balta (Küküllovár sau Cetatea Tarnavei) din judetul Alba, intre Tarnaveni si Blaj – DJ 107.

Daca pornesti din Alba Iulia, traseul pe care trebuie sa-l urmezi este Alba Iulia – Santimbru – Blaj – Jidvei – Cetatea de Balta (60 km).

Din Bucuresti pana la Castelul Jidvei ai de parcurs 350 km, pe traseul Bucuresti – Pitesti – Ramnicu Valcea – Sibiu – Slimnic – Cetatea de Balta.

Putina istorie

Cetatea Jidvei de astazi a fost conceputa si construita de la inceput ca o fortificatie; a fost ridicata la sfarsitul secolului XVI – prima jumatate a secolului XVII, necunoscandu-se exact anul inceperii constructiei, ci doar pe cel al incheierii: 1624. Castelul este fara curte interioara si are cinci turnuri acoperite (patru dintre ele fiind circulare). Acelasi stil renascentist in care a fost construit castelul de la Cetatea de Balta este intalnit si la alte resedinte nobiliare din zona, cum sunt cele de la Gilau, Mediesul Aurit si Iernut. Spre deosebire insa de acesta, toate celelalte au curte interioara.

Gábor Bethlen de Iktár a cumparat in 1758 toate mosiile de la Cetatea de Balta si Iernut, cu aproape 470.000 de forinti; mosia de la Cetatea de Balta i-a vandut-o in toamna fratelui sau (cu 70.000 de forinti), cu o singura conditie: sa i-o lase mostenire primului sau fiu, iar la prima fata nascuta, mosia sa fie rascumparata de membrii familiei lui. Astfel, Bethlen Ioszef (fiul lui Miklós, fratele lui Gábor) a ajuns mosier in 1778. Familia Bethlen a detinut Castelul si mosia de la Cetatea de Balta pana in a doua jumatate a secolului XIX, cand a fost cumparata de groful Haller Jenö senior, de la Bethlen Markus (lasandu-i-o mostenire lui Haller Jenö junior).

De-a lungul a catorva secole, castelul a cunoscut perioade de glorie, dar si de decadere. A fost mostenit, donat, pierdut la carti, rascumparat si renovat. In vremea comunismului, castelul a apartinut IAS, care l-a transformat intr-o unitate de sampanizare. Din pacate, tot atunci au disparut si foarte multe dovezi ale trecutului sau nobiliar: mobila, argintarie, matasuri. Dupa 1989, familia grofului Haller a revendicat castelul, iar ultimul sau descendent l-a vandut familiei Necsulescu, care a inceput sa-l renoveze (2003) si sa-i redea aerul medieval de odinioara. Asa a fost redescoperita vechea poarta a castelului, care fusese tencuita si zidita, si blazonul familiei Bethlen – gasit pe marginea raului Tarnava Mica. Scara de lemn, in forma de evantai, care urca la etajul al doilea, este autentica, iar langa ea poate fi admirata colectia de ceasuri a familiei Necsulescu.

Astazi, Castelul de la Cetatea de Balta este imaginea Jidvei, unul dintre marii productori de vinuri ai Romaniei. O parte din simbolurile zonei au fost preluate pe etichetele sticlelor de vin marca Jidvei: imaginea castelului a devenit sigla, iar pe eticheta gamei Jidvei Tezaur apare un detaliu grafic (un dragon cu cap de femeie, care are struguri la urechi si coada din carcei de vita-de-vie) preluat de pe clopotul bisericii sasesti din Balcaciu.

In prezent, Castelul Jidvei se afla in renovare, dar infloreste si se insufleteste in timpul degustarilor de vinuri organizate in incinta sa cu diverse ocazii speciale, sau cu ocazia Festivalului “Strugurele de Aur”, care da startul culesului in regiune.

Unde sa te cazezi in zona

Intreaga zona a Tarnavei Mici este foarte frumoasa si pitoreasca si merita sa-i acorzi 2 – 3 zile din viata ta, ca sa o admiri in voie. Sunt foarte multe pensiuni la care poti sa tragi pentru o noapte – doua, una mai frumoasa decat alta. Iata cateva sugestii:

Pensiunea Bassen, Bazna

Construita in stil german, pensiunea este amplasata in statiunea Bazna, aflata la doar 9 km de Cetatea de Balta. Este un loc ideal pentru turistii veniti in vacanta sau in interes de afaceri. In plus, proprietarii pensiunii organizeaza teambuilding-uri, competitii de tir cu arcul, plimbari cu caruta sau sania, biking si mountainbiking pe traseele din padure, tabere pentru copii.

Pensiunea Bassen dispune de zece camere dotate cu baie proprie, uscator de par, TV cablu, balcon sau terasa, internet WiFi, frigider in camera.

Tarif*: 110 camera dubla/noapte (cu mic dejun)

Casa Bazna***, Bazna

Casa Bazna, aflata la 9 km distanta de Cetatea de Balta, ofera oaspetilor sai 47 de camere spatioase si frumos amenajate, dotate cu internet wireless, baie comuna, aer conditionat, balcon.

Tarif*: 110 camera dubla/noapte (cu mic dejun)

Pensiunea Stejaru Tarnaveni, Tarnaveni

Orasul Tarnaveni este la 16 km distanta de Cetatea de Balta si la 35 km de Targu Mures. Pensiunea Stejaru Tarnaveni este intima, creata in stil retro si dispune de numai 4 spatii de cazare, dotate cu pat matrimonial, baie proprie, internet, TV prin cablu. De asemenea, pensiunea are un restaurant cu terasa si bar.

Tarif*: 120 camera dubla/noapte (fara masa)

*Tariful este valabil pentru weekend-ul 29 – 30 august 2015.