Nu se poate vorbi de Delta Dunarii fara a se vorbi despre pestele si maestrii bucatari de aici, unde mancarea pescareasca este mai delicioasa ca oriunde. O masa in Delta Dunarii este o masa de la care in mod traditional nu trebuie sa lipseasca niciodata macar un bors de peste, insa bucataria din zona are multe de spus mai departe de ingredientul preferat, cu unele dintre cele mai delicioase retete de placinte din intreaga tara, inclusiv bine cunoscuta si mult iubita dobrogeana.

Retete de mancare din Delta Dunarii

Ciorba storceac – Complexitate: medie

Ingrediente:

• 1 cartof
• Varza
• 1 dovlecel
• 1 ardei gras
• 1 ceapa
• 1 chefal sau 1 sturion

Ciorba storceac traditionala in Sfantu Gheorghe se poate prepara fie cu sturion, fie cu chefalul care este mult mai usor de obtinut.

Cei care au trecut prin Delta Dunarii si au mancat ciorba de la gospodinele din zona Sf. Gheorghe este imposibil sa nu se fi delectat macar o data cu aceasta ciorba de peste absolut delicioasa.

Denumirea de ciorba storceac sau storceacul asa cum o numesc localnicii nu se refera atat la pestele folosit la preparare cat la bogatia de zarzavat din compozitie, cele mai multe ciorbe in care abunda zarzavatul fiind numite ciorbe storceac in aceasta zona.

Pentru varianta cu sturion sau chefal se folosesc dovlecei, ardei, ceapa, varza si cartofi dar si nelipsitul bors.

Exista doua variante de ciorba storceac cu sturion sau chefal, ciorba rosie sau alba. Diferenta dintre cele doua variante este data de adaugarea rosiilor in lista de zarzavaturi folosite. In storceacul alb in care nu se pun rosii se adauga smantana si ou.
Se recomanda ca zarzavatul sa fie fiert intr-o oala separata de peste care poate deveni sfaramicios in acest fel.

Pestele se fierbe 5-7 minute dupa care se adauga rosiile tocate. Sunt de preferat rosiile proaspete dar pot fi folosite si cele de la cutie. Pentru ciorba alba se sare peste adaugarea rosiilor. Se scurge apa dupa ce pestele a fost fiert iar acesta se adauga in apa in care fierb zarzavaturile. Se mai lasa cateva minute la foc si se serveste fierbinte.

Crap la cuptor – Complexitate: simpla

Ingrediente:

• Crap
• 1 ardei gras
• 1 kg de rosii sau 1 cutie de rosii
• 2-3 morcovi
• 3 capatani de usturoi

Crapul la cuptor este cunoscut la Mila 23 sub denumirea de Crap la protap dupa obiceiurile vechi cand pestele si alte bunatati din zona se preparau in cuptorul de lut, la protap.

Crapul este unul dintre pestii preferati in casele de lipoveni din Delta Dunarii, iar cine sta la masa si se mai intinde si la vorba va pleca negresit si cu reteta acasa daca este inclinat sa le-o ceara gazdelor. Astfel se face ca multi pescari aduc acasa din gustul Deltei, chiar daca bucatele nu vor avea niciodata acelasi gust ca atunci cand pestele este proaspat pescuit.

Crapul se desface de-a lungul sirei spinarii, iar secretul este acela ca pestele se spala doar superficial iar solzii nu se curata niciodata.

Reteta de crap la cuptor ca la Mila 23 este pe atat de simpla pe cat este de delicioasa, nefiind nevoie de mai mult de 40 de minute de la curatarea pestelui pana la momentul cand se poate lua masa.

Tava in care urmeaza sa se gateasca pestele se unge cu unt sau ulei iar pestele se aseaza cu solzii in jos, apoi se condimenteaza dupa gust.

Dupa 20 de minute la cuptor pestele se scoate si se unge cu un sos facut din rosii bagate la blender sau rosii la cutie, morcov si ardei gras. Se pune din nou la cuptor pentru 10 minute iar inainte de a fi servit se adauga usturoi si se pune alaturi o lamaie, pentru a se adauga dupa gust.

Ghisman

Ingrediente:

• 500 g faina
• 10 oua
• Bicarbonat de sodiu
• 1 kg smantana

Una dintre cele mai neobisnuite dar si cele mai gustoase placinte traditionale dobrogene este Ghismanul. Acesta este specific zonei, fiind una dintre comorile culinare ascunse ale Deltei pe care putini dintre cei fara rude in zona l-au gustat vreodata. Retetele de Ghisman se obtin la fel ca orice alta reteta din Delta Dunarii, direct de pe masa localnicilor, dupa o masa delicioasa si cateva ceasuri de stat la vorba.

Ghismanul este o placinta speciala pentru ca in mod traditional se face cu primul lapte dat de vaca dupa ce a fatat, insa acest obicei este demult pierdut, iar Ghismanul modern iese la fel de delicios si cu lapte de vaca proaspat sau pasteurizat.

Aluatul placintei se face din faina, 2 oua si o cana de apa ce trebuie sa fie incalzita cel putin la temperatura camerei. Se combina ingredientele si se adauga un varf de cutit de sare si jumatate de lingurita de bicarbonat stins cu otet sau cu zeama de lamaie. Aluatul astfel obtinut trebuie sa aiba o consistenta lichida, ca de smantana groasa.

Se toarna continutul aluatului in tava unsa in prealabil cu unt.

Umplutura se prepara din 8 oua in combinatie cu smantana, de preferinta grasa si se toarna peste aluat in tava ce urmeaza sa se bage la cuptor la foc mediu pentru aproximativ o ora.

Cel mai bine se mananca cat e cald.