Istorie si mister. Aceasta ar putea fi tema unei excursii facute in zona orasului Corabia din sudul tarii (supranumit si orasul teilor) pe care niciun roman nu ar trebui sa o rateze. Daca la prima vedere vi se pare o destinatie obisnuita si prea putin interesanta, trebuie sa stiti ca Cetatea Sucidava – care se gaseste exact in aceasta zona – a fost inclusa recent in patrimoniul mondial UNESCO. Va propunem sa o (re)descoperim impreuna!
Cum ajungem la Sucidava
Din Bucuresti pana in Corabia sunt aproximativ 172 de kilometri, iar traseul pe care ar trebui sa-l urmati este Bucuresti – Alexandria (pe E 70) – Turnu Magurele (DN 52) – Corabia (DN 54).
Din Craiova pana la Corabia sunt doar 97 de kilometri, ce pot fi parcursi pe traseul Craiova – Caracal (E 70/DN 6) – Corabia (DN 54).
Despre Sucidava
Initial, Sucidava (Cetatea Sucilor) era o asezare geto-dacica amplasata pe malul stang al Dunarii, pe teritoriul satului Celei – astazi un cartier al orasului Corabia, din judetul Olt. Dupa cucerirea romanilor (anul 102 d.Hr.), asezarea a inceput sa se dezvolte, romanii transformand Sucidava intr-un important castru militar; in timpul domniei imparatului roman Aurelian (270-275) a fost construita Cetatea Sucidava, prima cetate de aparare.
Fortareata a fost rezidita de catre imparatul Constantin cel Mare (care a domnit intre anii 306-337); acesta a construit si un pod de piatra peste Dunare (astazi putand fi vizitat ceea ce a mai ramas din aceasta constructie, piciorul podului) si a restaurat drumul roman din Campia Romaneasca. Intre anii 442 si 447, cetatea a fost atacata de huni si distrusa; opt decenii mai tarziu, a fost refacuta din ordinul Imparatului Justinian (527-533), insa in jurul anului 600, cetatea a fost distrusa definitiv in timpul invaziilor avaro-slave.
Romanii au trait in aceasta cetate pana la sfarsitul secolului al VI-lea, cand a inceput sa fie locuita de o populatie romaneasca; intre secolele XIV-XVI, pe o latura a cetatii Sucidava a fost ridicata o fortificatie medievala.
Pe vremuri, cetatea se intindea pe doua hectare, dar astazi se mai pastreaza doar zidurile si turnurile de intrare (8 la numar), care au fost descoperite in urma sapaturilor arheologice, cladirea hypocaust, bazilica romano-bizantina care dateaza din secolul VI, piciorul podului peste Dunare construit de Constantin cel Mare in anul 328, poarta constantiniana care face legatura intre pod si cetate, baile romane, cateva strazi pavate si o fantana romana sapata in secolul II.
Arheologii au descoperit in cetatea Sucidava un opait, un cuptor de paine (construit din pamant ars la rosu), monezi de bronz, furca de tors si multe obiecte ceramice.
Se spune ca in incinta Cetatii Sucidava ar exista templul Zeitei Nemesis, protectoarea cetatii, insa cercetarile arheologice nu au confirmat inca acest lucru.
Cert este ca fortareata pastreaza de secole o alta minune, “fantana secreta”, un monument unic in arhitectura romano-bizantina si unic in Europa. Spectaculos este sistemul de construire a fantanii si valoarea sa arheologica. Amplasata in partea de sud a cetatii Sucidava, fantana secreta a fost descoperita intamplator in anul 1958 de un localnic. Cercetarile ulterioare au descoperit ca fantana a fost construita in secolul VI de catre Imparatul Justinian.
Constructia din subteran este formata din putul propriu-zis (sapat la o adancime de 18 metri fata de nivelul platoului cetatii, care coboara pana la izvor), care are forma unui turn inalt de 4,5 metri. Peretii turnului sunt din caramida (legata cu mortar de var amestecat cu caramida pisata) si au o grosime de 85 de centimetri. Coridorul are forma unei bolti de caramida si ajunge pana sub zidul de incinta al cetatii, urcand apoi pana la suprafata. Fantana este denumita “izvorul iubirii” si reprezinta una dintre cele mai mari descoperiri arheologice din incinta cetatii.
Legenda fantanii secrete – izvorul iubirii
Bineinteles, ca orice lucru invaluit in mister si in secole de existenta, “fantana secreta” are o legenda care povesteste ca apa izvorului nesecat are puterea de a inteti iubirea cuplurilor si de a-i reuni pe cei despartiti. Printre localnici exista obiceiul ca mirii si miresele sa coboare dupa nunta la izvorul subteran (“izvorul iubirii”) si sa bea din apa miraculoasa, pentru ca iubirea lor sa fie vesnica.
Program de vizitare
Cetatea Sucidava poate fi vizitata zilnic intre orele 10:00 – 18:00. Luni este inchis.
