Bluza românească, numită și „ie”, este probabil cea mai emblematică piesă a folclorului românesc. Confecționată din in, bumbac sau mătase, este înfrumusețată cu broderii în modele geometrice și florale care variază în funcție de regiune: cum ar fi cercuri și cruci, flori și fluturi, uneori chiar mărgele în jurul decolteului, pe față și mâneci. Fiecare model are o anumită însemnătate; fertilitate, război, dragoste, fragilitate, putere și credință. De exemplu, copacii reprezintă înțelepciunea și viața, în timp ce floarea-soarelui reprezintă soarele, un simbol al lui Dumnezeu și al prosperității.

Nu se cunoaște cu exactitate momentul când această piesă vestimentară și-a făcut apariția, însă cercetătorii atestă faptul că ia românească ar putea data din perioada culturii Cucuteni.

Tipuri de ii

Mai interesant este că fiecare regiune a României are un model unic de ie. Cel mai folosit model pentru bluza românească este cel cu broderie realizată pe umeri, denumită cămașă cu altiță. Acest model poate fi regăsit frecvent în zona Bucovina, Moldova, Oltenia, Muntenia, Bran și Covasna.

Cămașa cu tăblie (cămașa cu cap) poate fi regăsită în Hunedoara, zona Pădureni și Arad. Se caracterizează prin broderii bogate pe mâneci fără pliuri. Modelul este unul dintre cele mai spectaculoase dintre toate, cu un impact vizual deosebit.

În Sibiu și în sudul Transilvaniei găsim un nou stil de bluză populară tradițională. Pe umărul iei există o bandă ornamentală numită umăr sau umeraș (cămașă cu umar). O decorare similară este găsită pe cot, de unde și denumirea de “cot pisti”.

În Săliște, există o bluză tradițională unică numită ia cu ciocănele. Este decorată predominant cu negru, iar broderia este înlocuită cu panglici negre cusute pe cămașă. În unele cazuri, inserțiile sunt roșii, galbene sau albastre și, mai rar, fire de aur.

Cămașa cu lăncez se găsește în sudul și estul Transilvaniei. Se caracterizează prin apariția unei benzi ornamentale sub guler, ca un galon. 

Cămașa cu platcă (cămașă cu inserție) este bluza tradițională din Maramureș și împărțită în două subcategorii: cămașă Oaș (galben) și cămașă Maramureș (unde predomină verdele). Decorarea pe umăr este prezentă în ambele, în formă de fagure. 

De asemenea, se mai găsesc și cămașa încărcată și cămașa cu chiept/ciupag. Primul are decorațiuni din bumbac, mătase și chiar mărgele, iar cel de-al doilea se remarcă prin broderia bogată de pe piept, realizată din ornamente geometrice.

Ia în cultura internațională

Inițial, bluza a fost purtată exclusiv de femeile de la țară, dar spre mijlocul secolului al XIX-lea, a devenit populară în rândul clasei superioare, deoarece membrii familiei regale române, Elisabeta României și mai târziu regina Marie și fiicele ei au adoptat bluzele tradiționale în portul lor de zi cu zi. 

Ia a fost și este admirată și în străinătate. Astfel, pictorul francez Henri Matisse a pictat în 1940 „La Blouse Roumaine” inspirat de o colecție de bluze românești primite de la pictorul român Theodor Pallady. Picturile lui Matisse au fost inspirația pentru casa de modă Yves Saint Laurent, care a integrat bluza românească într-o colecție de haute couture în 1981.

În zilele noastre, încă mai există artizani ascunși prin sate mici, care își duc tradițiile în realizarea acestor bluze croite de mână. 

În 2013, o comunitate înființată prin Facebook (numită „La Blouse Roumaine”), a reușit să creeze un eveniment special pe 24 iunie, sub numele de „Ziua universală a iei”. În această zi femeile sunt invitate să poarte ia indiferent în ce colț al lumii s-ar afla. Ziua nu a fost aleasă la întâmplare, deoarece este ziua în care sunt sărbătorite „Sânzienele”. Este o sărbătoare asociată cu un cult al vegetației și al fertilității, dar și al soarelui.

Sărbătoarea vine din vremuri îndepărtate, cu rădăcini într-un vechi cult solar. Legenda spune că „Sânzienele (sau Drăgaica)” sunt zâne bune, care se adună în ziua când soarele atinge vârful (solstițiul de vară), îmbrăcate în cămăși albe lungi și purtând coroane de flori galbene. Dansează într-o horă, dând puteri speciale florilor și ierburilor, transformându-le în „plante medicinale”

Cauti cazare în România? Intră aici!