Tishomir / Shutterstock.com
“Vine, vine primavara. Se asterne-n toata tara.”
La fel ca in versurile cantecului pe care il fredonam in copilarie, primavara a venit si acest an si ne incanta cu vreme frumoasa si miresme incantatoare. Soarele se fixeaza mandru pe cerul albastru si sta acolo pana la orele tarzii ale zilei. Nimic nu este mai frumos dupa o iarna lunga si geroasa decat o primavara insorita. Odata cu venirea noului anotimp tot romanul se inveseleste si daruieste ghiocei, zambile si martisoare doamnelor.
Traditia martisorului dateaza de sute de ani si a primit de-a lungul timpului numeroase interpretari. Martisorul, care initial era reprezentat de o moneda, a prins in ultimii ani diverse forme. De la brose frumos impodobite, la cercei facuti manual, martisoarele care astazi se daruiesc au pastrat semnificatia initiala, si anume vestirea primaverii.
Traditii si obiceiuri de Martisor in Moldova
In Moldova, tinerele poarta in piept martisoarele oferite de feciori cu aceeasi mandrie cu care isi poarta straiele traditionale. Sarbatoresc venirea primaverii cu mese intinse pline ochi de bucate romanesti si atarna in pomii din curte snururi alb-rosii pentru o recolta bogata.
Ceea ce nu multi stiu este ca in Modolva, mai exact in judetele Neamt si Bacau, cei care primau martisoare odinioara erau tinerii neinsurati. Acestia primeau daruri simbolice carora li se atasa un snur in cele doua culori ale martisorului de la fetele nemaritate.
Traditii si obiceiuri de Martisor in Transilvania
Ardelenii intampina venirea primaverii cu martisoare agatate la usile caselor, la fereste si de coarnele animalelor pentru alungarea duhurilor rele. Pe vremuri, in judetul Cluj, martisorul era folosit si pe post de oracol. Dupa ce trecea perioada martisorului, snurul purtat era pus sub perna, iar tinerele nemaritate asteptau sa isi viseze ursitul.
Legenda martisorului
Totusi, povestea martisorului este mai complexa decat ti-ai imagina. Conform legendei, intr-o zi, Soarele a coborat de pe cer si a luat chipul si trupul unui fecior voinic. Dornic sa se bucure de sarbatoarea din sat ca unul dintre localnici, Soarele se alatura taranilor in hora si petrece toata ziua.
In tot acest timp, un zmeu care isi facea veacul prin zona il zareste si il cuprinde invidia. Pentru a se razbuna pe fericirea Soarelui, zmeul decide sa-l inchida pe Soare intr-o temnita unde sa il tina pentru totdeauna.
Auzind de isprava zmeului, un tanar viteaz din satul in care Soarele sarbatorise decide sa plece in cautarea zmeului pentru a-l infrunta. Drumul tanarului catre ascunzatoarea zmeului dureaza trei anotimpuri: vara, toamna si iarna.
La finalul iernii gaseste locul in care zmeul se ascundea si incepe sa se lupte cu el. Tanarul reuseste sa-l invinga pe zmeu si-l elibereaza pe Soare care imediat se indreapta catre cer sa vesteasca venirea primaverii.
Tanarul ranit in urma luptei se prabuseste pe zapada din fata ascunzatoarei zmeului, iar sangele voinicului se intinde pe stratul de zapada imaculata printre ghioceii care rasar sa salute eliberarea Soarelui. In semn de recunostinta, oamenii din sat isi impletesc doua snururi, unul alb care semnifica puritatea si libertatea si altul rosu care sa aminteasca de sacrificiul eroului.
