Sursa foto: aaltair/Shutterstock.com
La fiecare final de an, romanii, indiferent de regiunea in care traiesc, isi fac un bilant al propriei vieti si isi pregatesc sufletul si casa de un nou inceput, de la care spera un drum cat mai lin si mai infloritor. Este perioada Craciunului, cand cu totii ne reamintim de copilarie, de cozonacii bunicilor, de mersul la colindat si de toate lucrurile simple si traditionale care intregeau aceasta sarbatoare magica. Cu trecerea anilor, insa, traditiile si obiceiurile pe care stramosii nostri le-au respectat cu sfintenie s-au pierdut incetul cu incetul. Cu cateva exceptii, doar batranii satelor au mai pastrat identitatea portului popular si frumoasele obiceiuri legate de sarbatorile crestine.
Iata cateva dintre obiceiurile si traditiile de Craciun specifice zonei Dobrogei, pe care ar fi pacat sa le dam uitare cu totul:
Colindatul
Colindatul, cea mai frumoasa modalitate prin care anuntam Nasterea Domnului este, cu siguranta, una dintre cele mai asteptate traditii de Craciun. In satele dobrogene, cetele de colindatori erau, pe vremuri, compuse din tinerii cei mai seriosi, de incredere si, desigur, buni cantareti, fiind vazuti de catre comunitate ca un bun exemplu de gospodari in sat. Trebuia ca ei sa fie crestini, cu reputatie buna, sa nu fie betivi sau hoti si sa fie neaparat locuitori ai satului in care colindau. De asemenea, toti membrii grupului de colindat trebuia sa fie prezenti la toate repetitiile si sa asculte de seful cetei. Tema colindelor este desigur religioasa, insa exista si colinde dobrogene legate de tinerii casatoriti, de morti, de straini, de pescari, etc. Colindatorii sunt primiti de gazde cu fel si fel de bucate, mere, nuci si cozonaci, gogosi iar de multe ori si cu un paharel de vin. In Dobrogea de Sud, colindatorii sunt recompensati cu cate un colac cu lumanare aprinsa, gogosi calde si cu tuica fiarta.
Colindatul continua pana in noaptea de Anul Nou, cand sunt nelipsite uraturile cu Sorcova si Plugusorul.
Randuiala din gospodarie
In general, treburile din interiorul gospodariei sunt tinute de femei si de tinerele fete, care au grija ca intreaga casa sa straluceasca de curatenie. Barbatii, capii de familie, alaturi de feciori, se ocupa de repararea gardurilor, portilor, de spartul lemnelor si toate lucrurile gospodaresti din curte. Apoi, fiecare familie taie cate un porc, urmand ca din carnea acestuia sa pregateasca piftia, carnatii, tochitura, lebarul, friptura si sarmalele.
Totodata, in camera de oaspeti se pun cele mai pretioase lucruri din casa, cele mai frumoase si curate fete de perna si asternuturi de pat, iar pe podea se asaza foite de lana. Aceasta este odaia in care se primesc colindatorii, ca semn de mare cinste din partea gazdelor, dar si ca prilej de a-si arata situatia materiala a eventualei fete de maritat.
Jocurile
In timp ce Plugusorul, Capra si Ursul se interpreteaza in majoritatea satelor, celelalte jocuri dobrogene specifice sarbatorilor de iarna au loc doar in anumite sate. De pilda, Iapa se joaca in Ciobanu si in Garliciu, jocul Strutul are loc in Saraiu, Jienii se joaca in Chirnogeni, Lipnita, Seimenii Mici, Ivrinezu Mic si Ivrinezu Mare, iar Cerbul se joaca in Seimenii Mici. De asemenea, Plugusorul este interpretat doar pentru gazdele care au posibilitatea rasplatirii si este recompensat numai cu bani. Familiile mai nevoiase si batranii singuri, care nu au posibilitati financiare, sunt ajutati de comunitate pentru ca si ei sa se simta binecuvantati in aceasta perioada magica a anului.
Obiceiurile si traditiile viata satului dobrogean ne imbogatesc sufletele in aceste zile sfinte ale anului. Sunt fascinante, unele amuzante, altele controversate, dar toate unice si extrem de interesante. Daca vei ajunge sa petreci un Craciun in Dobrogea, bucurandu-te de aceste traditii ce tind sa se stinga odata cu trecerea anilor, nu vei regreta!
Locuri de cazare in aceasta regiune poti gasi aici!
