Parcul Național Munții Măcin, de la an la an, atrage interesul a din ce în ce mai mulți iubitori de natură și de zone sălbatice. De asemenea, acest loc contribuie la o mai bună cunoaștere a Dobrogei, atât în România, cât și în străinătate.

Parcul Național Munții Măcin a fost declarat Rezervație a Biosferei în 1998 și este singura zonă din Uniunea Europeană unde ecosistemele specifice pădurilor de stepă se întâlnesc cele ale țărilor mediteraneene și balcanice. În Parcul Național Munții Macin există peste 3.400 de specii de floră și faună, dar și zone întinse de vegetație de stepă.

Este unul dintre cele mai importante locuri din țară unde păsările prădătoare își fac cuibul. Aici, în doar 30 de minute poți trece prin toate cele 6 niveluri de vegetație care se găsesc în România, poți fi aproape de o cetate veche sau poți vorbi cu localnicii despre diversele legende și culturi ale zonei.

Zona este plină de multe tradiții, povești și legende diferite despre haiduci, care se ascundeau în pădure și pe malurile lacului lângă Macin. Jefuiau pe bogați și dădeau, conform poveștilor, celor nevoiași. Unele povești ne amintesc despre giganții care locuiau în Dobrogea. Uneori se luptau peste granițe sau se îndrăgosteau (cum ar fi povestea Popinei Blasova sau Piatra Fetei). Dar cele mai multe dintre povești încearcă să explice apariția mai multor formațiuni stâncoase, lacuri și pâraie (cum ar fi legenda izvorului vindecării) sau încearcă să explice numele unui anumit loc.

Iată câteva trasee pe care le poți face dacă vii în Munții Măcin: 

Culmea Pricopanului

Marcat cu bandă albastră, traseul Culmea Pricopanului are aproximativ șase kilometri lungime, și începe din localitatea Măcin. Pornește pe la Regia Tutunului, urcă în Vârful Sulucu Mare, trece pe la Piatra Râioasă și Șaua Șerparu, ajunge la Vârful Caramalău și Fântâna de Leac și se întoarce la Măcin.

De-a lungul traseului, la începutul verii întâlnești câmpuri întregi de maci, apusuri roșiatice și temperaturi prietenoase. Este un traseu geologic, deoarece șerpuiește printre cărări cu pietre și formațiuni geologice spectaculoase vechi de circa 300 de milioane de ani. 

Vârful Țuțuiatu

Spre deosebire de traseul de pe Culmea Pricopanului, traseul către Vârful Țuțuiatu este marcat cu triunghi albastru și are șapte kilometri lungime. Traseul începe din centrul satului turistic Greci, trece prin Valea Morsu, apoi urcă pe Țuțuiatu, cel mai înalt vârf al Munților Măcin. De aici ai priveliști incredibile în jur, iar vegetația este una mediteraneană. Din vârf, traseul coboară alene pe Valea Piscului Înalt, trece de Valea Seacă și Valea Fagilor și ajunge în Cetăţuia.

Vârful Pietrosu Mare

Prelungirea Vârfului Țuțuiatu, spre nord-vest, este vârful Pietrosul Mare, de 426 metri. Ulterior, vârful principal al Munților Măcin continuă printr-o serie de dealuri, precum Dealul Costiag (428 m), Dealul Negoiu cu Vârful Piatra Mare (380 m), Dealul Crapcea (344 m) și Dealul Carpelit (350 m).

Latura de est

Pe latura de est a Munților Măcin, până la valea Lozovei există doar două vârfuri paralele, primul format din Dealul Coșlugea (336 m) și al doilea de pe dealurile Pîrlita și Boclugea (393 m). 

Tu ce alte trasee mai știi prin Munții Măcin?