Legendele urbane există peste tot în lume. Sunt versiunea modernă a folclorului – mituri și legende ale vremurilor de demult. Unele dintre ele sunt atât de bătrâne, încât bunicii  noștri au auzit de ele când erau copii. Altele sunt apărute recent. Indiferent de momentul apariției lor, însă, oamenii au un apetit deosebit atunci când vine vorba despre legende misterioase. 

Împânzite de asemenea povești sunt și o serie de obiective turistice din România, locuri care au pus pe gânduri generații întregi. Multe din legende au reușit să treacă din folclor în literatură și au devenit într-atât de cunoscute, încât turiștii străini călătoresc în țara noastră special pentru a le descoperi. 

Să fie mit ori realitate? Lasă-te purtat de curiozitate și descoperă locurile misterioase din țara noastră.

Castelul Iulia Hașdeu, Prahova

Iulia Hașdeu a fost o tânără care a uimit cu intelectul și perspicacitatea sa. Scriitoare și poetă, fiica lui Bogdan Petriceicu Hașdeu a reușit în cei 18 ani de viață să surprindă prin complexitatea inteligenței și a talentelor sale în muzică (cursuri la Conservatorul din București, avea o minunată voce de soprană, după martorii contemporani) și pictură (cursuri particulare de desen și pictură la Paris). Avea un talent deosebit la limbi străine și era interesată de filosofie.

Copil supradotat, la 8 ani neîmpliniți a trecut examenele cumulate ale celor patru clase primare. La 11 ani, Iulia Hasdeu a absolvit Colegiul Național „Sfântul Sava”. Iar în paralel a urmat cursurile Conservatorului de muzică din București, a plecat la studii la Paris. A fost prima femeie din România care a studiat la Sorbona, studiu început la 16 ani, uimindu-și profesorii cu talentul său. S-a stins însă din viață mult prea devreme, la vârsta de 18 ani, din cauza tuberculozei.

În urma sa, și a tatălui ei, a rămas Castelul Iuliei Hașdeu, care poate fi vizitat în Câmpina, Prahova, atrage de ani de zile pasionații poveștilor mistice, ori pe cei curioși să descopere cum arată acesta. 

Castelul a fost construit între anii 1894-1896 de către tatăl Iuliei, scriitorul Bogdan Petriceicu-Hașdeu, din durerea unui tată care și-a pierdut fiica puțin înainte ca ea să împlinească 19 ani.

Misterul planează asupra acestei construcții, despre care se spune că ar fi una dintre cele mai bântuite din România. Potrivit legendei, pe timp de noapte, Iulia Hașdeu poate fi auzită cântând la pian în aplauzele tatălui sau, iar în unele nopţi, bătrânul Hașdeu iese pe geam şi urlă ca un lup.

Legenda nu se oprește însă aici. Conform poveștilor din popor, se spune că toate detaliile Castelului Iulia Hașdeu ar fi fost transmise de Iulia tatălui ei la ședințele de spiritism.

Mănăstirea Cârța, Sibiu

Aflată în vecinătatea localităților Cârța și Cârțișoara, Mânăstirea Cârța a fost în Evul Mediu un așezământ monahal cistercian din Țara Făgărașului, filie a Abației Igriș. Mănăstirea a fost înființată în anul 1202 de regele Emeric. Regele Matia Corvin a desființat mănăstirea la data de 27 februarie 1474, iar bunurile ei le-a transferat Bisericii Prepoziturii din Sibiu. Ansamblul mănăstirii se află în stare de ruină, doar o capelă fiind folosită până în prezent de comunitatea evanghelică săsească.

Conform legendelor, acesta este un alt loc bântuit din țara noastră. Se spune că cei care slujeau aici și călugării care locuiau în vremurile mediavale încă își fac simțită prezența în acest loc. 

Acțiunile stranii nu contenesc să apară, potrivit poveștilor din popor. În odăile de la parter și în beciuri se mișcă scaunele și tremură zidurile. Mai mult, locul a devenit o reală inspirație pentru celebrul film de groază „The Nun”/„Călugărița”. 

Pădurea Hoia-Baciu, Cluj-Napoca

Întinsă pe circa 300 de hectare la marginea orașului Cluj-Napoca, Pădurea Hoia-Baicu este considerată a fi una dintre cele mai înfricoșătoare păduri din lume. 

Legenda spune că numele acesteia ar proveni de la un cioban care a dispărut fără urmă, împreună cu cele 200 de oi ale sale. Această pădure mai este numită de către vizitatori și localnicii din împrejurimi „Triunghiul Bermudelor din România”.

Pădurea Hoia Baciu a devenit faimoasă începând cu anii 60, de când au început să fie semnalate tot felul de întâmplări: apariția unor așa-ziși strigoi și alte apariții inexplicabile în fotografii și insesizabile cu ochiul liber. De asemenea, au fost semnalate senzații auditive ciudate, ce dădeau stări de anxietate celor care o vizitau și senzația că ai fi urmărit.

Castelul Bran, Transilvania 

Este lesne de înțeles că de pe lista noastră nu putea lipsi Castelul Bran. 

Devenit celebru prin asocierea sa cu legenda lui Dracula, Castelul Bran este unul dintre cele mai emblematice repere ale legendelor românești. Indiferent dacă biletul de intrare oferă și o întâlnire cu însuși Contele, cetatea a văzut destulă istorie desfășurată înaintea zidurilor sale pentru a hrăni imaginația celor care, atrași de reputația sa, călătoresc în inima Transilvaniei pentru a o vizita.

Castelul Bran este cunoscut în întreaga lume drept reşedinţa lui „Dracula” Vlad Ţepeş. Domnitor în Ţara Românească în anii 1448, 1455-1462 şi 1476, Ţepeş şi-a căpătat renumele din cauza cruzimii cu care îi pedepsea pe duşmani.

Castelul Banffy, Bonţida 

Considerat Versailles-ul Transilvaniei, Castelul Banffy a fost transformat în Al Doilea Război Mondial din reședință nobiliară în spital militar. Urmele războiului au rămas vizibile în clădire, iar ruinele acesteia au rămas adăpostul perfect pentru spiritele celor căzuți la datorie. De asemenea, se pare că în castel au fost realizate fotografii care conţin entităţi eterice misterioase. Și există martori care susţin că au auzit voci şoptite şi ţipete ce veneau din pereţi.

Mânăstirea Chiajna, Bucureşti 

Este încă un loc plin de legende și fenomene stranii din România. Construită în timpul domniei lui Alexandru Vodă Ipsilanti (1774–1782) şi finalizată în timpul domnului fanariot Nicolae Mavrogheni (1786–1790), legenda spune că biserica ar fi blestemată.

Tot din aceste povești fantastice aflăm că preoții nu au reușit niciodată să slujească în lăcașul de cult. Se pare că Mânăstirea a fost bombardată de către turci chiar înainte de sfinţire. Aceştia crezuseră că acolo ar fi fost mai degrabă o cetate şi din acest motiv au încercat să o distrugă. Ani mai târziu, după ce a fost luată cu asalt de turci, a devenit loc de refugiu pentru bolnavii de ciumă.

În acea perioadă, clopotele ar fi fost ascunse în pământ, ori furate. Și, deși nu mai sunt, locuitorii din împrejurări susțin că din Mănăstirea Chiajna încă se aud bătăile de clopote, mai ales în zilele cu lună plină.

Legenda meșterului Manole, Argeș

„Legenda Mănăstirii Argeșului” sau „Legenda Meșterului Manole” este cunoscută în trei versiuni românești, culese și prelucrate de Vasile Alecsandri, Tudor Pamfile și Gheorghe Dem Teodorescu.

Se spune că meșterul Manole a făcut sacrificiul suprem. Acesta și-a zidit soția însărcinată în pereții Mânăstirii Curtea de Argeș. Este sacrificiul pe care Manole l-a făcut  pentru a îmbuna duhul rău al locului sau pentru a sfinţi cu sânge construcţia.

Sacrificând-o pe Ana, Manole a făcut „Mănăstirea naltă/ Cum n-a mai fost altă”, aşa cum își dorise domnitorul Neagoe Basarab.

Dacă plănuiești un sejur în România în următoarea perioadă, intră pe www.travelminit.ro și găsește cele mai bune opțiuni de cazare pentru tine.

Foto: dreamstime.com