Craciunul este cea mai importanta sarbatoare religioasa si reprezinta un prilej de bucurie pentru fiecare roman. Obiceiurile si traditiile care se practica in ziua Nasterii lui Iisus Hristos sunt multiple si difera de la zona la zona. De Craciun, pe langa mesele imbelsugate si bauturile alese, romanii din toate colturile tarii se preocupa de alegerea bradului pe care sa il impodobeasca in Ajun.
Traditii si obiceiuri in Moldova
Moldovenii sunt oameni harnici si pastratori de traditii, iar acest lucru se vede mai ales in preajma sarbatorilor. In Moldova, porcul se taie de Ignat, pe 20 decembrie, iar cel care nu e taiat in aceasta zi se zice ca nu se mai ingrasa pentru ca si-a vazut moartea cu ochii. Sangele scurs de la porc se pune la uscat, apoi se macina si se afuma, pentru a fi folosit ca leac impotriva bolilor ce ar putea sa apara in anul urmator. In Ajunul Craciunului totul trebuie sa fie curat si aranjat, ca nu cumva sa fie nevoie sa fie dus gunoiul afara din casa, si odata cu el sa fie aruncat si norocul. Pentru a fi sanatosi tot anul ce urmeaza, locuitorii din Moldova isi pun sub picioare un topor si sunt convinsi ca acest lucru le va aduce sanatate si ii va tine departe de orice boala.
De departe cele mai harnice gospodine sunt moldovencele care pregatesc in zilele dinaintea Craciunului nu mai putin de 12 feluri de mancare in amintirea celor 12 apostoli.
Traditii si obiceiuri in Ardeal
In Ardeal sarbatoarea incepe in noaptea de 24 decembrie cand copiii incep sa mearga la colindat, vestind in tot satul nasterea lui Hristos. Printre cele mai populare colinde cantate de Craciun se afla “Buna dimineata la Mos-Ajun”, “Colindita” si “Astazi s-a nascut Hristos”. Ca si in Moldova, in ziua dinaintea Craciunului nu se spala, nu se matura si nu se face curat. In unele sate se leaga pomii fructiferi cu paie pentru a fi roditori in anul ce vine.
Cei care au vite ung animalele pe coarne si pe la solduri cu usturoi pentru a alunga spiritele rele si a se asigura ca animalul va fi la fel de sanatos si puternic si de acum inainte.
Traditii si obiceiuri in Oltenia
In cateva sate de pe Valea Jiului este pastrat un obicei inca de pe vremea dacilor. “Pitaraii” sunt barbati si copii care pornesc la colindat in Ajun, avand cu ei betele impodobite cu steaguri cu clopotei si coronitele cu flori. Cel mai popular colind din zona Olteniei este “Steaua”, care se canta de obicei in grupuri de cate patru. Steaua frumos colorata si ornata manual cu simboluri traditionale porneste prin sat pentru a anunta toti locuitorii de venirea Domnului.
Traditii si obiceiuri in Maramures
Maramuresul este cea mai bogata zona in traditii de Craciun. Astfel, aici colindatul incepe in Ajun, cu tinerii care isi confectioneaza “steaua” si costumele pentru “Capra”. “Steaua” folosita pentru colindat trebuie sa fie cat mai stralucitoare si cat mai colorata, iar costumul “caprei” plin de clopotei.
Tot in Ajun, satenii pun intr-o galeata cu apa o potcoava. Din apa respectiva bea mai intai gospodarul apoi este data vitelor pentru ca toti sa fie tari ca fierul. Pasarilor li se da de mancare din ciur sau sita, ca in anul ce vine sa faca mai multe oua. Un alt obicei pastrat de catre maramureseni se refera la funinginea de la hornuri care se pune la radacina pomilor pentru a fi mai roditori anul urmator.
Traditii si obiceiuri in Bucovina
In Bucovina, femeile ascund fusul de la furca si pun in cuptor o piatra pentru a indeparta serpii din gospodarie. Colindatorii pornesc in frunte cu vataful, cel mai vrednic dintre tinerii adunati, din seara Ajunului pentru a aduce bucurie in casele gazdelor. Tinerii se imbraca in port traditional, cu sumane sau cojoace, si pornesc la drum. Vataful poarta o caciula cu panglici viu colorate, semn ce il face usor de recunoscut in cetele de colindatori.