Palatul Cotroceni. Istoria de peste trei secole a palatului incepe in anul de gratie 1679, cand proprietarul Mosiei Cotroceni, Serban Cantacuzino (domnitorul Tarii Romanesti), il transforma intr-un ansamblu manastiresc (cu biserica, chilii si case egumenesti). Sub aceasta forma, palatul a rezistat timp de aproape doua sute de ani, pana cand – in timpul domniei lui Barbu Dimitrie Stirbei (1852) – a suferit o serie de modificari. Locatia si-a schimbat din nou infatisarea si destinatia cativa ani mai tarziu, in timpul lui Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Romane Unite. Noile modificari au reusit sa o transforme intr-o adevarata resedinta domneasca.

Adevarata transformare a avut loc insa in 1866, cand tara era condusa de Carol I de Hohenzollern – Sigmaringen – un adevarat domnitor avea nevoie de o resedinta pe masura, drept pentru care casele domnesti au fost transformate in resedinta de vara, din ordinul Corpurilor Legiuitoare. Tot atunci au primit numele de Palatul Cotroceni. Carol I a locuit acolo vreme de 20 de ani, dupa care acesta hotaraste ca este momentul sa construiasca un palat in adevaratul sens al cuvantului, pentru a-l lasa mostenitorilor Coroanei – Principele Ferdinand si Principesa Maria.

Astfel, in 1893, dupa ce demoleaza ansamblul manastiresc si casele domnesti, Carol I incepe sa construiasca ceea ce avea sa fie cunoscut drept Palatul Cotroceni de astazi. Amenajarile au durat pana la inceputul secolului XX. Francezul Paul Gottereau, arhitectul Casei Regale, alege pentru fiecare interior cate un stil – ”Art Nouveau”, ”eclectic”, ”neobaroc”, sau ”neorenastere”. Regina Maria intervine si ea intre 1913 si 1915 si amenajeaza dupa propriul gust Salonul de aur, Salonul verde, Dormitorul argintiu, Salonul norvegian si salonul de pictura si pirogravura.

Zeci de ani mai târziu, fiind serios afectat de cutremurul din 1977, Palatul Cotroceni a fost restaurat. Ulterior, biserica palatului a fost demolata, din ordinul lui Nicolae Ceausescu, in locul ei fiind construit Muzeul National Cotroceni. Abia dupa Revolutie, Palatul Cotroceni a devenit sediul Presedintiei Romaniei, fiind locuita pana acum de Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Basescu si, in acest moment, de Klaus Iohannis.

Ce putem vizita in Palatul Cotroceni

Dupa ce traversati gradina din fata palatului si treceti de filtru, ca la aeroport, veti intra in Holul de Onoare (sau holul intrarii principale). Desi a suferit numeroase modificari de-a lungul timpului, Holul de Onoare s-a pastrat intact, amintind de Opera din Paris, dupa modelul careia a fost amenajat, in stil neoclasic. Pereti albi cu stucaturi aurii si aplicatii de marmura gri (la fel ca balustrada), trepte albe din marmura de Carara si vitralii cu scene din legenda Mesterului Manole.

La primul etaj veti vedea Sufrageria Germana, decorata in stilul neorenasterii germane, dupa dorinta Regelui Ferdinand, cu mobilier masiv de lemn – impresionanta este biblioteca cu scara (tot din lemn masiv), care adaposteste colectii de carti rare, in special din domeniul botanicii, aceasta fiind una din pasiunile regelui. Urmeaza Salonul de Vanatoare, decorat in stilul neorenasterii italiene. Este destul de modest: imbracat in lambriuri din lemn de nuc si cateva trofee de vanatoare. Salonul Alb (sau salonul de receptii) a fost reamenajat in stil neoromanesc de catre arhitectul Grigore Cerchez, la solicitarea Reginei Maria.

Initial, in locul acestui salon fusesera doua camere alaturate: cea in care s-a semnat intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial, in 1914, si sala de dans. In capat este Sufrageria Regala – nu te-ai fi asteptat sa fie atat de mica si de sobra.
La etajul doi veti descoperi Salonul Oriental (fusese initial atelier de pictura si pirogravura) si apartamentul regal – dormitorul si sufrageria sunt decorate in stilul neorenasterii germane. Langa apartamentul reginei se afla Salonul Norvegian (budoarul Reginei Maria).

In exteriorul Palatului Cotroceni puteti vizita biserica – desi este o constructie noua, din perioada 2003 – 2004, a fost ridicata pe locul celei vechi si decorata cu bucati din zidurile originale ale vechii biserici, recuperate la demolare. De asemenea, au fost recuperate si pietrele funerare ale lui Serban Cantacuzino si ale familiei sale, si au fost depuse in aceasta biserica.

Muzeul National Cotroceni

Muzeul National Cotroceni poate fi vizitat in grupuri de pana la 15 persoane numai cu programare si pe baza cartii de identitate. Puteti sa-l vizitati si fara programare, insa in limita locurilor disponibile. De asemenea, interesante sunt si expozitiile din cadrul Palatului Cotroceni, precum si Biserica Cotroceni (cei care doresc sa viziteze doar biserica nu sunt obligati sa faca programare).

Adresa: Bulevardul Geniului nr.1, Bucuresti
Telefon: 021 317 31 07
Program: marti – duminica 09:30 – 17:30; luni – inchis (si de sarbatorile legale)
Tarife: 12 lei/turist roman; 27 lei/turist strain; 6 lei/elevi V-XII, studenti, pensionari; 4 lei/elevi I-IV; 21 lei/elevi si studenti straini.
Tarife foto/video: 40 lei foto; 150 lei filmare video