Tradiții și obiceiuri de Anul Nou în România

Sărbătoarea Anului Nou e după colț și, alături de Crăciun, reprezintă unul dintre cele mai importante momente, ce vine cu numeroase semnificații, nu doar din punct de vedere calendaristic. De aceea, zilele Anului Nou sunt întotdeauna marcate de tradiții și obiceiuri menite nu doar să vestească noul an, ci și să aducă voie bună și fericire tuturor. Travelminit îți prezintă câteva dintre cele mai frumoase astfel de tradiții.

Ursul

Ursul este unul dintre cele mai faimoase obiceiuri de Anul Nou din România, însă este practicat cel mai mult în zona Moldovei. Este un joc bazat pe cultul ursului, moştenit de la geto-daci, care venerau acest animal, fiind considerat sacru. Masca centrală reprezintă un urs, iar îmbrăcămintea este în general confecționată din piei de oaie, dar şi de urs. ”Animalul” este condus şi comandat de ursarul care spune povestea îmblânzirii animalului şi îl comandă să joace. Conform scenariului, ursul joacă, apoi se îmbolnăveşte şi cade pe jos, vine ţiganca şi-i descântă, iar ţiganul, văzând că e ineficient descântecul, îi ia sânge, apoi Ursul se rdică şi reîncepe a juca şi pleacă spre altă casă. În general se merge cu Ursul în perioada 31 decembrie – 1 ianuarie, dar sunt şi locuri unde se colindă cu Ursul mai multe zile.

Sorcova

Acesta este obiceiul cel mai îndrăgit de copiii de pretutindeni, care se adună în grupuri și în prima zi a anului pleacă să colinde cu Sorcova pe la casele cunoscuţilor. Sorcova este o nuia îmbrăcată în hârtie colorată, tăiată şuviţe, împodobită uneori cu flori, tot din hârtie colorată şi ciucuri. Colinda Sorcovei este în esenţă o urare pentru un an mai bun, iar copiii sunt recompensaţi cu bani și orice altceva dorește gazda să le ofere acestora. Un obicei simplu și plin de voie bună, care vestește noul an.

Căluții

Jocul calului are la bază cultul cailor practicat la solstiţiul de iarnă, la echinocţiul de primăvară, precum şi la solstiţiul de vară, pornind din tradiţia bucovineană, căci în credinţele arhaice, calul avea o funcţie de protejare a gospodăriilor şi bisericilor de spiritele rele. Căiuţii sau căluții sunt mai larg răspândiţi în Bucovina și impresionează prin grandoarea tradiției. Obiceiul prevede lupta a doi căiuţi, însă reprezentarea scenică la festivaluri şi nevoia de spectacol au dus la existenţa unor formaţii mari, compuse din mai mulţi căiuţi. Capul de căluţ din lemn sau din cârpă, purtat în veşcă sau de sine stătător, este ornamentat frumos, cu oglinzi și panglici colorate. Jocul diferă de la o localitate la alta și există formaţii mai mari sau mai mici care joacă în cerc, în linie dreaptă şi pe două rânduri. În unele locuri, tradiţia cere să joace doi căiuţi, simulând lupta dintre ei. Acest obicei se practică în Ajunul Anului Nou şi de Anul Nou.

Revelionul este un eveniment de mare importanță pentru noi toți și de obicei îl petrecem cu mare fast, alături de cei dragi nouă. Dacă îți propui să pleci în vacanță de Anul Nou, intră pe www.travelminit.ro și descoperă România autentică.