Anul Nou nu este o sarbatoare religioasa, insa nu este roman care sa nu vrea sa treaca in Noul An asa cum spune traditia, urmand obiceiurile populare. Traditiile si obiceiurile difera de la o zona la alta, dar fiecare are povestea si farmecul sau. Colindatul, unul dintre cele mai intalnite obiceiuri de Craciun si Anul Nou, simbolizeaza moartea vechiului an si nasterea celui nou. Pe de alta parte, ritul vechi se bazeaza pe cultul fertilitatii – urarile sunt strigate tocmai pentru ca Noul An sa fie mult mai fertil si mai bogat decat cel anterior.

Obiceiul „caprei”

Jocul “caprei”, care este de fapt o masca ce imita animalul respectiv, este foarte raspandit in zona Moldovei. De altfel, marea majoritate a obiceiurilor populare au la baza mastile de animale si jocurile mimice. Obiceiul se pastreaza si in celelalte regiuni ale tarii, sub alte denumiri, insa mesajul pe care il poarta este acelasi. Ce este „capra”? Un bat de lemn, cu un „bot” clampanitor (tot de lemn), impodobit cu covoare tesute cu motive din regiunea respectiva, coarne si o fasie cu clopotei pe „spinare”. Jocul caprei este acompaniat de cantarile flacailor care o insotesc, mascati la randul lor.

In Transilvania, capra se numeste „turca”, desi in speta este vorba de acelasi obicei. In Banat se numeste cerb sau cerbut. In aceste zone capul de lemn este impodobit mai mult, cu beteala, clopotei si panglici colorate. In Muntenia, capra se numeste „brezaie” – jumatate om, jumatate animal. In Bucovina se numeste „malanca” si infatiseaza doi batrani. Ideea de „capra” care danseaza aceleasi dansuri grotesti se pastreaza insa in toate regiunile.

Obiceiul bungherilor

Exista un obicei mai putin cunoscut in Romania, care se desfasoara in Bucovina, in noaptea de Anul Nou. Asa-numitii „bungheri” costumati in uniforme militare care seamana putin cu cele ale generalilor austrieci striga tot felul de strigaturi de joc, licentioase, fiind acompaniati de tot felul de tobe si instrumente de suflat.

Dansul arnautilor

In Moldova, sosirea arnautilor este anuntata de sunetul facut de zurgalai, tobe si trompete. Arnautii sunt de regula barbati imbracati in costume populare, care poarta peste camasa o naframa de borangic sau un servet cu margele. Peste camasa poarta o flanela rosie, iar pe cap sunt acoperiti cu o caciula impodobita cu margele si bucatele de oglinda. In picioare au opinci cu zurgalai, iar in mana poarta de regula un buzdugan impodobit. Arnautii merg din casa in casa si joaca „leseasca”, pe o melodie cantata de o fanfara tocmita special pentru acel moment.

Plugusorul

Este un obicei agrar vechi, pe care obisnuiau sa-l tina cei de la sat. Fiind in speta tot un soi de colind, plugusorul este legat de dorinta celor care munceau pamantul ca Anul Nou sa fie bogat in recolte. Astfel, in noaptea de 31 decembrie, copiii si tinerii colinda din casa in casa, pocnind din bici si sunand din clopotei (zurgalai), sufland in buhai si rostind urari de sanatate, noroc si bogatie. Obiceiul spune ca oamenii trebuie sa-i rasplateasca cu mici daruri (colaci, nuci, mere sau bani), pentru ca urarile sa se indeplineasca. Plugusorul se colinda in seara de Anul Nou.

Sorcova

Este unul dintre cele mai indragite obiceiuri de Anul Nou, in special de catre copii. Sorcova se colinda in dimineata zilei de 1 ianuarie (care este si sarbatoarea religioasa a Sfantului Vasile) si invoca bogatia si belsugul in gospodaria celui in care se face urarea. Se spune ca cei care nu primesc in casa lor colindatorii vor avea necazuri si saracie in tot anul care urmeaza. Pe vremuri, sorcovele erau niste ramuri de cires, prun sau mar, puse la inmugurit inca din noaptea Sfantului Andrei (pe 30 noiembrie). Astazi, sorcovele sunt confectionate din hartie colorata si impodobite cu beteala. Colindatorii poarta la brau traiste colorate, incarcate cu seminte de grau, orz sau ovaz si intra in case aruncand boabele cu mana. Dupa ce ii rasplatesc cu mere, colaci si nuci, gospodinele aduna boabele si le dau animalelor, ca sa fie sanatoase tot anul. Obiceiul este foarte raspandit in zona Moldovei.

„Obiceiul” hainelor noi

Poate nu este tocmai un obicei in sensul celorlalte, insa este cu siguranta o traditie respectata de multi romani. In noaptea de Anul Nou, parintii isi imbraca copiii in haine noi, acestea simbolizand un nou inceput, plin de noroc.

Iar artificiile care se aprind chiar in prima secunda a Anului Nou au o alta simbolistica: zgomotul pe care-l fac artificiile au rolul de a indeparta toatele relele noului an, de la primele secunde din viata sa.