Sursa foto: Cristian Puscasu/Shutterstock.com
Cu mai bine de 500 de situri arheologice fascinante si enigmatice, Dobrogea este unul dintre cele mai atractive tinuturi din intreaga Romanie pentru pasionatii de istorie antica si arheologie. In vremurile de demult, zona Dobrogei se gasea la intersectia mai multor rute comerciale, devenind astfel o punte de legatura intre mai multe popoare, in special intre greci, romani, bizantini si turci. Putem spune ca Dobrogea, in Antichitate, a fost un avanpost al lumii civilizate.
Descoperirile pe care le-au facut arheologii in tinutul Dobrogei sunt extrem de valoroase, dar din pacate prea putin bagate in seama de catre autoritati si, din aceasta cauza, nu sunt exploatate la potentialul lor real. 1860 a fost anul in care spatiul pontic a inceput sa fie cu adevarat exploatat de catre arheologi si istorici, acestia descoperind de atunci pana in zilele noastre o adevarata bogatie istorica. Resturi de ziduri, monumente, coloane, padimente, inscriptii, monede, chiar si o cetate greceasca neatinsa (Histria) au starnit din ce in ce mai mult interesul istoricilor. Mai mult, in Dobrogea s-au descoperit pana si obiecte din perioada neolitica din cultura Gumelnita si din cultura Hamangia (cultura cunoscuta datorita celebrei statui “Ganditorul de la Hamangia”).
Daca si tu esti pasionat de istorie si arheologie sau daca, pur si simplu, iti doresti sa cunosti mai multe despre trecuturile tarii noastre, un tur al cetatilor antice din Dobrogea, cu siguranta, te va incanta! Iata care sunt cetatile pe care trebuie neaparat sa le incluzi in acest tur:
Histria. Cea mai cunoscuta dintre toate, cetatea Histria este atestata ca cea mai veche asezare din Romania si totodata singura cetate greceasca ce s-a pastrat neatinsa. Intemeiata la mijlocul secolului al VII-lea i. Hr. de catre colonistii veniti din Milet, asezarea Histria a avut parte de o dezvoltare formidabila vreme de 1300 de ani, din perioada greaca pana in epoca romano-bizantina. Vreme de sute de ani, cetatea a fost atacata si partial distrusa de catre popoarele cotropitoare, Dupa moartea regelui geto-dac Burebista, cetatea a trecut sub stapanire romana, avand parte din nou de o perioada de inflorire. In prezent, din cetate au mai ramas doar niste ruine, acestea facand parte din teritoriul administrativ al comunei Istria din judetul Constanta.
Sapaturile arheologice in zona au inceput in 1914, scotand la iveala un adevarat tezaur: o serie de monumente remarcabile din mai multe perioade ale cetatii, sculpturi, reliefuri, ceramica, sticlarie, materiale de constructie, inscriptii, obiecte din metal, etc.
Enisala. Cocotata pe o stanca, intre lacurile Razim si Babadag, in localitatea Enisala din comuna Sarichioi, cetatea Enisala avea sa joace un rol extrem de important in vremurile de odinioara. Intemeiata in secolul al XIV-lea, fortificatia a fost folosita pentru controlarea zonei comerciale din jurul sau, supervizand drumurile de pe mare si de pe uscat. Enisala a fost, de-a lungul timpului, colonie stapanita de negustorii genovezi, cei care au detinut monopoul comertului pe Marea Neagra in perioada secolului XIV, cetate de aparare a Tarii Romanesti in perioada de domnie a lui Mircea cel Batran si loc de adapost pentru o garnizoana turceasca pe cand Dobrogea a fost cucerita de otomani. Dupa disparitia dominatiei otomane, Enisala nu a mai prezentat interes nici din punct de vedere strategic, nici din punct de vedere economic, fiind in cele din urma lasata uitarii.
Capidava. Situata la jumatatea distantei dintre Cernavoda si Harsova, pe malul drept al Dunarii, fortificatia Capidava a fost ridicata in timpul imparatului Traian, facand parte din sistemul defensiv roman de la inceputul secolului al II-lea. Avand parte de o asezare strategica avantajoasa, pe un masiv stancos ce se inalta tocmai intre piciorul pantei ce coboara dinspre nord-est si Dunare si cu un sant natural ce pornea din Dunare, care imprejmuia aproape toata cetatea, Capidava a fost sediu pentru o unitate militara, devenind, de asemenea, centru civil in perioada romana. Chiar si in ziua de azi se poate observa forma impozanta a fortificatiei, de patrulater, cu laturi lungi de 105 metri x 127 metri, ziduri groase de 2 metri si inalte de 6 metri, 7 turnuri de peste 10 metri inaltime, poarta lata de 2,5 metri si iesirea strategica a turnului dinspre Dunare pe latura de sud-vest spre locul in care era amplasat portul.
In afara de cele trei cetati mentionate in randurile de mai sus, exista multe altele in spatiul pontic ce merita vizitate, cum ar fi Dinogetia Garvan, Noviodunum, Halmyris sau Orgame (Argamum).
Informatii despre locurile de cazare aproape de vechile cetati ale Dobrogei gasesti in acest link!
