În Maramureș nu vei găsi prea multe magazine alimentare, mai ales în zonele rurale. Oamenii din aceste locuri sunt atât de ospitalieri și au învățat să fie complet independenți, încât pregătesc în propria gospodărie tot ce au nevoie în casă; cumpără doar sare, zahăr, ulei și cafea din magazine. Deci, poți fi sigur că toate felurile de mâncare din farfurie sunt 100% naturale și chiar organice.
Aici oamenii poartă încă haine tradiționale în timp ce merg la colindat, casele din lemn sunt decorate în mod tradițional, iar mâncarea este făcută în casă.
În plus, cu siguranță te vei bucura de sania trasă de cai, iar după o zi de stat în zăpadă, te vei încălzi lângă un șemineu. Dar cum o vacanță nu e completă fără să încerci gastronomia locală, iată 5 rețete tradițional-maramureșene pe care le vei întâlni dacă vizitezi această zonă de Crăciun sau pe care le poți încerca acasă:
Balmoș
Balmoșul ste o combinaţie de zer mai gros, bogat în proteine, cu lapte prins şi bucăţi de caş de oaie. În acest zer gras se fierbe mălaiul, care rezultă în balmoşul simplu, dar deosebit de gustos.
Într-o oală cu pereţi groşi, de tuci sau din fontă, se pune la foc mic jintuiala. Când fierbe compoziția, se adaugă mălaiul. Se amestecă cu o lingură de lemn, pentru a evita formarea cocoloaşelor. Apoi, se adaugă untul tăiat bucăţi, smântâna şi se sărează balmoşul după gust.
Se amestecă în continuare, la foc mic, timp de 20 de minute, până ce toată compoziţia acoperită cu un strat de grăsime se desprinde cu uşurinţă de pereţii oalei. Se răstoarnă balmoşul pe o farfurie întinsă şi se lasă să se răcorească pentru câteva minute.
Acest preparat se servește cu iaurt, cu salată verde, ceapă verde, salată de roşii cu castraveţi, ceapă şi ridichi, dar și cu cârnați.
Ciorbă ardelenească de porc cu tarhon
Se spală carnea și se taie în cubulețe mici. Se pune în apă rece cu o linguriță de sare și se lasă să fiarbă, spumând mereu, până ce carnea e moale, iar supa clară. Separat, se curăță legumele și se dau pe răzătoare, apoi se călesc 10 minute. Legumele călite împreună cu lichidul format se adaugă peste carne, și se lasă să fiarbă acoperit, până ce carnea a fost fiartă.
Se adaugă sare, piper, vegeta de casă, oțet după gust și se oprește focul. Se lasă ciorba să se ohihnească 15 minute. În timpul acesta, se bat ouăle întregi cu smântână (25 % grăsime) și se adaugă tarhonul mărunțit.
Stolnicul sau Pâinea Anului
Colacul pentru ceata de colindători reprezenta pâinea sacră, darul primei recolte din anul care se apropie de sfârșit. Pe măsura importanței lui, este și urarea de mulțumire pe care gazda o face la încheierea colindelor. Poartă numele de “orație la colac” sau “urarea colacului” și este atestată în aproape toate zonele țării, predominant în Maramureș.
Un sfert din colac este dăruit colindătorilor, un sfert se pune în mâncarea animalelor, pentru a fi ferite de boli, iar jumătatea rămasă se dă celor din casă, la mare căutare fiind acolo unde sunt fete mari, interesate întotdeauna de practicile magiei premaritale.
Pasta de jumări
Se curăță ceapa și se toacă mai mărunt, iar usturoiul se dă pe răzătoare. Se pun în cuva blenderului mai întâi cele două tipuri de muștar apoi usturoiul, ceapa și jumările. Se adaugă condimentele și se pornește blenderul la treaptă mică. Pornindu-l la treaptă mică, ingredientele nu vor fi aruncate pe pereții vasului, ci se vor mărunți la bază. Pe măsură ce încep să se mărunțească, se măresc și treptele de viteză.
Se va obține o pastă de jumări cu ceapă și usturoi omogenă, care se va transfera într-un borcan de sticlă cu închidere ermetică și se păstrează la frigider.
Cârnați de casă
Ultimii, dar nu cei din urmă, sunt gustoșii cârnați de casă maramureșeni. Cârnaţii de porc sunt nelipsiţi din casele maramureşenilor. Familia, dar şi invitaţii sunt serviţi cu acest preparat din carne, devenit deja tradiţional. Pentru prepararea lor, gospodinele folosesc carne de porc în funcţie de cantitatea de cârnaţi pe care doresc să o obţină.
Carnea de porc împreună cu slănina se macină la maşina de tocat carne, apoi, după gust se adaugă în compoziţie condimentele. Amestecul astfel obţinut se introduce în maţe de porc cu ajutorul unei maşini de umplut manuală şi se obţin şiraguri de cârnaţi lungi de 40-50 cm.
Odată obţinuţi, cârnaţii proaspeţi se aşază pe beţe de lemn şi se lasă la zvântat o zi. După zvântare, se pun la afumat în podul casei sau într-o afumătorie amenajată, unde se realizează fum din lemn de esenţă tare timp de 10 zile. După afumare, cârnații se pun într-un loc ferit de razele soarelui pentru păstrare şi uscare.
Poftă bună!