In Romania exista multe zone rustice, care pastreaza inca farmecul vietii simple, de la tara. Insa o zona mai pitoreasca decat cea din comuna Rudaria, judetul Caras – Severin, cu greu vei mai gasi. De altfel, zona este unica in sud – estul Europei, motiv pentru care Complexul Mulinologic din Rudaria a fost inclus in patrimoniul UNESCO in anul 2004. Vorbim aici de o comuna, cand de fapt este o comuna cu un singur sat, care purta acelasi nume vechi: Rudaria, botezat dupa numele raului care traverseaza satul – raul Rudarica. Astazi, comuna se numeste Eftimie Murgu, in memoria pasoptistului revolutionar care a copilarit in aceasta zona.
Vestea existentei celor 22 de mori de apa cu ciutura de pe Valea Rudariei (la poalele muntilor Almajului din Banat) a ajuns foarte repede in strainatate, iar turistii au batut drumul pana aici, ca sa le admire. Si cum sa nu admiri frumusetea si rusticul unor mori construite intr-un sat atestat inca de la 1470? Si mai mult, morile de apa functioneaza la fel de bine si astazi. Oamenii satului le folosesc ”de cand lumea si pamantul” ca sa-si macine cerealele, dupa metoda traditionala. Faina de grau sau de malai. Dar daca-i intrebi, vorbesc despre aceste mori de apa ca despre niste margele insirate pe firul apei.
Multa vreme au fost 51 de mori de apa (pana in 1874), insa cu timpul s-au mai pierdut din ele, iar dupa valtorile din 1910 au ramas 22. E drept, cele care exista si astazi au fost restaurate din fonduri europene, cu ajutorul satenilor. Dar si-au pastrat functionalitatea si ritmul, la fel de lent ca-ntotdeauna – incet, incet, cate 130 – 140 de kg de graunte in 24 de ore. In unele dintre ele, puteti asista la o ”lectie de istorie” a macinarii fainii de malai sau de porumb.
Spectacolul este fascinant: sunetul apei, involburate pe alocuri datorita tunelurilor pe care le-au facut satenii pentru ca apa sa aiba forta necesara sa invarta morile, alaturi de scrasnetul rotilor de moara si al boabelor sfaramate, te fac sa te intorci in timp si sa intelegi sensul cuvintelor: ”vesnicia s-a nascut la sat”.
Treisprezece dintre aceste mori de apa se afla chiar in sat, iar noua in afara lui, toate fiind insirate pe o distanta de trei kilometri a Vaii Rudariei. Interesant este ca morile sunt folosite de toti localnicii, neexistand un singur proprietar. Dar fiecare isi stie rostul, mostenit din generatie in generatie, si randul la macinat. La intrare in moara sunt afisate tabele cu programarea fiecarei familii.
Morile au primit chiar si nume din partea localnicilor, date in functie de constructorul fiecareia sau de amplasamentul ei: Moara de la Tunel, Trailoanea, Firiz, Popascu, Rosoanea, Viloanea, Moara de la Tunel sau Moara din Tarina. Sau dupa poreclele familiilor din sat: Indaratnica dintre Rauri, o moara care functioneaza in sensul invers al acelor de ceasornic. Insa roata acestei mori de apa este foarte renumita, pentru ca se spune ca in locul respectiv se adunau inteleptii satului si luau cele mai importante decizii pentru comunitate.
Legendele morilor de apa
Nu se putea ca niste mori de apa precum acelea din Rudaria, vechi de cateva secole, sa nu nasca si sa intretina o serie de legende. Se spune ca morile sunt pazite de Adam si Eva – stancile de pe Cheile Rudaricai, aflate la iesirea din rezervatie, care au infatisare omeneasca. Legenda vine din vremea dacilor si vorbeste despre doi tineri indragostiti, ai caror parinti erau certati intre ei, din cauza unei mori de apa. Cearta parintilor s-a rasfrant asupra copiilor; si pentru ca le-au interzis sa se mai vada, tinerii au fugit in munti. Ca sa li se piarda urma, cei doi s-au urcat pe stanci si au fost loviti de trasnet, transformandu-i in stanci. De atunci, cele doua stanci pazesc intreaga vale. Se spune ca niciun alpinist nu a reusit sa urce vreodata pe aceste stanci: carabinele se rup, corzile se incurca sau, din senin, incepe sa ploua cu tunete si fulgere.
Cum ajungi la Rudaria
Exista mai multe variante de drum, depinde din ce parte vrei sa vii.
Daca vii dinspre Baile Herculane sau Caransebes: pe drumul european E70, in localitatea Cornea vei vedea un indicator spre Anina. Mergi dupa el, iar dupa ce ajungi in localitatea Prilipet, un alt indicator te va ghida catre satul Eftimie Murgu (nu vei gasi denumirea veche a localitatii pe indicatoare). Din Caransebes vei face 90 km, iar din Baile Herculane, aproape 60 km.
Daca vii dinspre Resita: mergi pe DN 58 spre Bozovici, dupa care intri pe DJ 571 pana cand ajungi la localitatea Eftimie Murgu. In total, 80 km.
Daca vii dinspre Clisura Dunarii: urmeaza drumul catre Carbunari, dupa care o iei spre Dalboset si continui pana in satul Eftimie Murgu.
