Oltenia este o regiune istorica din sud-vestul Romaniei, fiind delimitata la nord de Muntii Carpati, la vest si la sud de Dunare, iar la est de raul Olt. Are in componenta cinci judete: Dolj, Olt, Gorj, Mehedinti si Valcea, iar in vremurile antice avea sa fie locuita de geto-daci, facand parte atunci din Regatul Dac, ce avea sa fie condus de Burebista si, ulterior, de marele Decebal.
De-a lungul istoriei sale, Oltenia a fost traversata de o sumedenie de migratori de diferite natii, inclusiv de bulgari, greci si romani. De aceea, in prezent, aceasta regiune a Romaniei are probabil cea mai bogata diversitate etnica, chiar daca grupurile minoritare din prezent sunt destul de mici.
Oltenii tin foarte mult la traditiile locale, considerandu-le a fi o legatura profunda cu trecutul lor istoric, pe care il valorifica prin transmiterea obiceiurilor din generatie in generatie. Chiar daca in marile orase aceste traditii nu mai sunt respectate cu strictete, pe ulitele satelor, inca se mai tin spectacolele vesele si colorate din vremurile de odinioara, in special in perioada sarbatorilor de iarna.
In randurile de mai jos va prezentam cateva dintre cele mai cunoscute traditii si obiceiuri ale oltenilor de Anul Nou:
Cea mai cunoscuta traditie de Anul Nou este mersul cu Plugusorul, traditie pe care o regasim, de altfel, si in alte regiuni ale tarii. In noaptea dintre ani, copiii iau plugusorul si merg din poarta in poarta, la vecini sau la rudele din sat, pentru a le ura roade bogate si belsug in toate. Versurile pe care le recita formeaza o incantatie ce indeparteaza gerul iernii, facand loc zilelor fertile ale primaverii.
O alta traditie pe care o respecta foarte multi olteni ce locuiesc la sate este de a-si uda gradina si animalele pe care le cresc pe langa casa cu apa sfintita, cu gandul de a le tine ferite de rele pe tot parcursul anului urmator.
Domnisoarele ce doresc sa se marite pot sa-si afle alesul inimii si, eventual, urmatorul sot, legandu-si cu ochii inchisi cel de-al zecelea par dintr-un gard de nuiele. Se spune ca infatisarea si calitatile parului fac referire la aspectul barbatului. Daca acesta este mare, puternic si sanatos, asa va fi si viitorul sot. Insa pana in ziua de Boboteaza, femeile nemaritate nu au voie sa toarca, altfel nu se vor casatori nici anul acesta.
Multe dintre traditiile de Anul Nou sunt la fel in oricare parte a Olteniei. Insa unele dintre ele se tin doar in anumite sate. De pilda, in localitatea Izbiceni din judetul Olt, satenii au pastrat un obicei nemaiintalnit in celelalte parti ale Olteniei. In noaptea dintre ani, barbatii orneaza un cap de porc cu margele, cercei si fire de grau incoltit de Sfantul Andrei. Alaturi de cativa lautari cu instrumente traditionale, ei canta un colind in care spun povestea Vasilcai. Povestea este despre o zeitate ce a sosit pe aceste meleaguri in vremurile de demult, atrasa fiind de bogatiile pamanturilor. Ea si-a facut culcusul intr-o scorbura si se hranea doar cu graul pe care il culegea de pe campuri. Dar pe unde trecea ea, pamanturile deveneau mai roditoare, astfel ca Vasilca a devenit protectoarea satului si a recoltelor. Insa nu toti erau de acord cu faptul ca Vasilca era benefica satului. Unii dintre localnici credeau ca zeita, care era de fapt o purcea, le distrugea recoltele, motiv pentru care au omorat-o si i-au purtat capul pe toate ulitele satului. In cele din urma, insa, ei si-au dat seama ca aceasta a fost o mare eroare si au inceput sa-i cante drama, considerand-o un simbol al prosperitatii.
Oltenii considera ca traditiile de Anul Nou ii fac sa uite de cele rele si sa se apropie mai mult de cele sfinte. Fiecare obicei are o importanta a sa, este considerat a avea puteri magice si chiar face ca sarbatorile sa fie mai frumoase.
Mai mult decat atat, Oltenia este o regiune pitoreasca, cu orase istorice, peisaje mirifice si obiective turistice interesante, astfel ca merita vizitata nu doar in perioada sarbatorilor de iarna, ci in oricare alt moment al anului.
Cele mai bune locuri de cazare din regiune pot fi gasite aici.
