Sărbătorile de iarnă reprezintă poate cel mai frumos moment al anului, atunci când familia se reunește pentru a sărbători Crăciunul și Anul Nou împreună. Iar Ajunul Crăciunului este sărbătoarea care dă tonul festiv, cea pe care mulți o iubesc, deoarece este plină de voie bună, bucate gustoase și tradiții minunate care ne oferă acel sentiment de liniște. Travelminit îți prezintă o vedere de ansamblu a principalelor tradiții din Ajunul Crăciunului din România.
Colindul
Mersul cu colindul este probabil tradiția emblematică a Ajunului Crăciunului, atunci când copiii se adună în grupuri și merg pe la casele oamenilor, cântând “Bună dimineața la Moș Ajun”, iar în schimb aceștia primesc covrigi, colaci, mere, bani sau orice poate oferi gazda la acel moment. Colindele sunt diverse și variază în funcție de zona în care locuiești. De obicei, “Steaua sus răsare”, “În orașul Viflaim”, sau “Trei crai de la Răsărit” sunt printre cele mai populare în rândul tinerilor care pleacă la colindat dis-de-dimineață. În unele locuri se cântă la fiecare casă, la poartă sau la ușă, anunțând nașterea lui Iisus Hrisos, iar apoi gazda îi invită pe tineri în interior la portocale și vin fiert.
Împodobitul bradului
Simbolul bradului în perioada sărbătorilor de Crăciun nu poate fi subestimat. Acesta reprezintă locul unde copii își găsesc cadourile de la Moș Crăciun, însă importanța sa în tradiția Crăciunului este mai amplă. Bradul este descris ca fiind un pom al vieții doarece rămâne verde tot timpul, simbolizându-l astfel pe Iisus Hristos, veșnic viu. Referitor la utilizarea bradului în prioada Crăciunului, istoricii consideră că pomul de Crăciun ar fi apărut pentru prima dată la popoarele germanice, iar cu timpul acest obicei a intrat și în tradiția creștină. În România, bradul de Crăciun a fost împodobit inițial în palatul regelui Carol I de Hohenzollern, în anul 1866, iar de atunci toți românii au preluat această tradiție. Pe atunci, bradul de Crăciun era împodobit cu lucruri mărunte, precum flori de hârtie sau biscuiți, însă odată cu trecerea timpului s-au adăugat tot mai multe ornamente, care mai de care mai strălucitoare, precum globulețele de sticlă, beteala și instalațiile luminoase din ziua de astăzi. În tradiția creștină, bradul simbolizează Sfânta Treime, iar podoabele semnifică bogăția și cunoașterea, exact ca pomul sacru din Grădina Edenului.
Ziua când se deschide cerul
În Ajunul Crăciunului, gospodinele pregatesc covrigi, colaci pentru familie și colindători, dintre care cele mai renumite sunt turtele dulci, numite și scutecele Domnului, care amintesc de nașterea Mântuitorului. În tradiția populară, colăceii trebuie să semene cu o mână înfășurată, cu degetele întinse aparținând Crăciunesei care a ajutat-o pe Maica Domnului la nașterea pruncului și căreia i-au fost taiate mâinile. Pe întreg teritoriul României, decorarea mesei din seara de Ajun diferă de la o regiune la alta, însă toate au în comun faptul că bucatele sunt de post. Conform tradiției, în Ajunul Crăciunului cerurile se deschid, iar de acest moment nu se pot bucura decât oamenii buni. De asemenea, cetele îngerești pot fi auzite doar de cei curați la suflet. Totodată, deschiderea cerului permite oricărui creștin să își pună o dorință care se va îndeplini cu siguranță.
Tradițiile din Ajunul Crăciunului dau startul sărbătorilor, aducând voie bună tuturor românilor de pretudindeni. Dacă aceste obiceiuri ți s-au părut interesante, intră pe www.travelminit.ro și petrece sărbătorile de iarnă cât mai autentic.
